marți, 27 iulie 2010

Strugure de poamă sau groapa de gunoi pe harta Uniunii?

De mai bine de 10 ani, fostul depozit de pesticide din satul Susleni, raionul Orhei, este gazda pentru cereale, precum grau, porumb, seminte de floarea-soarelui, legume si alte produse comestibile. Este de remarcat faptul ca astfel de depozite sunt surse importante de poluare, respectiv peretii, podelele, materialele si terenurile aferente sunt contaminate. Potrivit unei analize efectuate de Inspectoratul Ecologic de Stat, pe o raza de 5 metri in jurul acestora, concentratiile de contaminare depasesc de 10 ori valorile admisibile. Prin urmare, chiar si o persoana care a trait departe de aceste chimicale se poate imbolnavi, ele raspandindu-se prin intermediul aerului, apei si solului. Problema insa, se agraveaza atunci cand intervine factorul uman, care neglijeaza efectul periculos al acestora.

Introducere in problema
Depozitele de pesticide au fost construite in Republica Moldova inca in perioada sovietica. In anii ’50-’90 ai secolului trecut, in tara noastra au fost utilizate circa 560 mii tone de pesticide. Multe persoane care intrau in contact permanent cu chimicalele nu cunosteau riscurile la care erau expusi si nu respectau nici cele mai elementare norme de protectie. La inceputul anilor ’90, existau aproximativ 1000 de astfel de depozite. Din cauza acestora, s-a majorat numarul copiilor cu diferite malformatii congenitale, iar o mare parte dintre persoanele expuse la pesticide s-au imbolnavit grav, murind de cancer. Dupa declararea independentei Republicii Moldova, unele depozite de chimicale au ramas fara stapan, fiind devastate si distruse de catre oameni, iar altele au fost impartite cotasilor drept cota valorica.
Pana in anul 2003, pe teritoriul Republicii Moldova erau dispersate peste 3000 tone de pesticide inutilizabile si interzise, printre care si cele din clasa poluantilor organici persistenti. Potrivit expertului in domeniul chimiei organice, Tatiana Stratulat, substantele chimice se pot acumula in organismul uman pe parcursul intregii vieti. Reactiile apar in dependenta de doza chimicalelor, de gradul de toxicitate al acestora si timpul de manifestare.

Cazul Susleni
Satul Susleni din raionul Orhei este unul dintre cele 2000 de localitati din Republica Moldova afectate grav de pastrarea substantelor toxice intr-un asemenea depozit. Astfel, durata medie de viata in Susleni constituie 60 de ani, majoritatea oamenilor fiind bolnavi.
Pana nu demult, proprietarul depozitului de chimicale, Nicolae Randovschi, stoca in incaperea respectiva produse cerealiere pe care le comercializa localnicilor. Acum, din spusele unor sateni, acesta a inceput constructia unei cladiri, la a carei zidire utilizeaza materialele de constructie provenite din demolarea respectivului depozit.
„Constructia a inceput acum doi ani. De la bun inceput am atentionat asupra faptului folosirii materialelor de constructie din daramarea depozitului de pesticide. Procesul de demolare nu este vizibil din exterior, fiindca se face prin daramarea peretilor interiori. Am adresat numeroase scrisori diferitor instante pentru a cere stoparea constructiei. Documentatia care-i permite proprietarului sa inalte aceasta casa este falsa. El are o persoana influenta in Chisinau care ii ofera protectie. Imi este frica pentru viata copiilor si nepotilor mei. Acum, satenii isi dau seama de pericolul la care se expun si nu mai procura produse cerealiere de la Randovschi, dar, acum cativa ani, majoritatea oamenilor se aprovizionau de la el”, ne-a declarat Elena Buruiana, locuitoarea satului Susleni.
In replica, proprietarul depozitului de pesticide ne-a asigurat ca materialele folosite la constructie nu sunt toxice si, respectiv, nu dauneaza vietii oamenilor.
„Cladirea depozitului nu este demolata. Nu am luat nicio caramida de acolo. Este proprietatea mea si pot tine acolo ce vreau, chiar si cereale. Elena Buruiana se revolta din alt motiv. Locul unde construiesc aceasta casa, il dorea ea. Dupa demararea constructiei, dansa a inceput sa expedieze scrisori pe la diverse instante. Mai mult, femeia aceasta nu are niciun act care dovedeste faptul ca materialele de constructie sunt toxice. Am proiectul, decizia primariei si toate actele care imi permit sa continui constructia”, a mentionat Randovschi.
Seful adjunct al Sectiei inspectare sol, deseuri si substante chimice din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, Constantin Mogoreanu, a declarat ca nu cunoaste nimic despre acest caz, dar a confirmat faptul ca depozitele de pesticide sunt foarte toxice atat pentru oameni, cat si pentru mediul inconjurator.
„Nu am primit niciun semnal. Daca spun colegii mei ca depozitul nu a fost demolat, inseamna ca asa si este. Faptul ca depozitele de pesticide sunt foarte toxice nu este un secret. Toti stiu acest lucru. Mai mult, materialele de constructie pe care oamenii le fura de la aceste depozite, pentru a-si face diferite constructii pe langa casa, sunt foarte periculoase. In Moldova au fost cazuri in care au murit oameni care au fost in contact cu asemenea materiale de constructie. Acele caramizi sunt toxice si nici o prelucrare nu poate scoate din ele substantele chimice”, a conchis Mogoreanu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu